" Acuma nu va inchipuiti ca is vreo Alba ca Zapada :):). Povestea de azi e despre altceva...
Stiti si voi, unii au pasarele in cap. Multe, putine...Altii au stoluri. Altii pitici, o armata intreaga, o tara de pitici colorati. Persoanele de fata nu se exclud, deci da, am si eu piticii mei. Imi povestiti voi de piticii vostri mai incolo, stiu ca aveti, de regula nu poti fi prieten cu cineva daca nu aveti pitici inruditi :)), fiind prietenii mei imi cam inchipui ce fel de pitici aveti.... dar stati sa va zic intai de-ai mei...
Primul pitic apare dimineata, la prima ora, cand suna ceasul - mai exact telefoanele, exact atunci eu nu vreau sub nicio forma sa ma trezesc. Piticul imi zice nu, nu, mai stai in pat. Chiar daca prin absurd reusesc sa ma trezesc el (piticul!) ma trage inapoi in pat :)
Urmeaza piticul "cu ce ma imbrac azi", pe care-l ametesc repede daca m-am trezit tarziu sau stam lejer la fashion-tales daca ma trezesc devreme.
Piticul de pe drum e un simpatic, ii place cand conduc si ii mai place si muzica. Asa ca nu avem probleme...poate in cazul in care ne mai enerveaza vreun sofer indisciplinat in trafic, dar dau muzica mai tare si ii trece :)
Ajung la birou, deschid calculatorul si verific mailurile. Piticul constiincios e deja acolo, n-are rabdare sa-mi pornesc compul.....noroc ca apare piticul cafegiu, care ma pune sa imi umplu cana de cafea. Piticul cafegiu e si mofturos, pentru ca nu ii place cafeaua decat fara zahar si cu o lingurita de lapte :)) Daca n-avem lapte, piticul se enerveaza...tare:) Se enerveaza atat de tare, incat ziua e ruinata total. Avem insa piticii de salvare care mai rezolva situatia cu cate ceva dulce...
Mai e piticul anti-lucru, care n-are chef sa munceasca inainte de ora 10. Si nici dupa 17.00...ma rog 16.00... S-a decretat undeva in capul meu, la o sedinta a piticilor, ca tot ce e inainte de ora 10 trebuie pastrat pentru relaxare. Mailuri personale, citit stiri, privit poze, conversat cu prieteni pe mess, rasfoit bloguri.. Cand apare cate ceva de facut urgent dimineata, piticul e total demoralizat si mai si intervine in capacitatea mea de a oferi un output de cea mai buna calitate. Am noroc ca majoritatea oamenilor au acest gen de pitic asa ca nu prea ma streseaza nimeni inainte de 10. Si nici dupa 16.00 :)
Piticul pranzului se agita incepand de la 13.00... piticul constiincios comenteaza dar n-are de ales... Pentru mine ( si credeti-ma ca si pentru cei din jurul meu) e important sa-mi pastrez toti piticii fericiti.
Cand sa plec acasa apare piticul teraselor....asta apare mai ales de primavara pana toamna tarziu, si nu ma lasa, dar chiar nu ma lasa sa merg direct acasa...ma chinuie si ma pune sa trec prin Unirii, sa atarn la vreo terasa pana seara tarziu :(((... Slava Domnului ca nu-l am si pe piticul mall-efic ca altfel as plati chiria degeaba acasa....
Mai am cativa - vreo 7, 8 - dar chiar nu vreau sa-i fac pe toti celebri pe-aici... :) Sau cel putin nu in episodul asta...
Si uite asa continua povestea pana seara tarziu, doar asa pot eu sa duc o existenta normala, daca ma tin frumos de toti piticii astia si ii respect cum ma respecta si ei pe mine. Si mai ceva
: oamenii fără pitici pe creier sunt banali. Iar piticii ştiu asta."
